Eseu Formarea statelor medievale românești

FORMAREA STATELOR MEDIEVALE ROMÂNEŞTI: Voievodatul TRANSILVANIEI: cucerirea de către maghiari pe baza formaţiunilor politice prestatale voievodate şi cnezate menţionate în documente în secolele IX-XI.

Secolul al V-lea: Gelu Glad şi Menumorut apoi cele conduse de Gyula şi Ahtum. Cucerirea Transilvaniei de către maghiari s-a realizat treptat pe măsură înfiinţări comitatelor regale a episcopiilor catolice, precum şi a colonizării unor popoare străine(secui, saşi şi cavaleri teutoni) la hotarele voievodatului, dar nu a dus la desfiinţarea autonomiei ţării, respectată de regalitatea maghiară prin menţinerea instituţiei voievodatului.

Ţările române extracarpatice au fost întemeiate printr-un transfer de autoritate politică şi de populaţie din interiorul arcului carpatic spre exterior. Astfel, formarea Ţării Româneşti este rezultatul descălecatului lui Negru Vodă, în timp ce întemeierea Moldovei s-a datorat unui dublu descălecat: cel al voievozilor maramureşeni Dragoş şi Bogdan. În ambele cazuri statul medieval este o consecinţă a procesului de unificare a formaţiunilor politice prestatale, grăbită de tendinţele expansioniste ale regalităţii maghiare. Astfel, Diplomă Cavalerilor Ioaniţi menţionează existenţa la sud de Carpaţi, în jurul anului 1247, a două voievodate conduse de Litovoi şi Seneslau şi a 2 cnezate conduse de Ioan şi Fărcaş, ameninţate de cucerirea maghiară. Ulterior, acestea au fost unificate de către voievodul Basarab I, care după Bătălia de la Posada din 1330 a obţinut independenţa Ţării Româneşti.

CONCLUZIE: Statele medievale româneşti au jucat un rol important în evoluţia ulterioară a societăţii româneşti, ele constituind cadrul istoric de evoluţie a acesteia de dezvoltare. Este suficient să menţionăm aici rolul statului medieval în păstrarea tradiţiilor româneşti şi dezvoltarea culturii în limba română .

Acest articol face parte din seria de eseuri de istorie pentru bacalaureat.
Vă urăm succes!