Instituții centrale în spațiul românesc (secolele XIV-XVIII)

Secolele XIV-XVIII: instituţii centrale: Sfatul Domnesc - instituţie cu rol consultativ formată iniţial din marii boieri, apoi doar din boierii cu dregătorie. Principalele dregătorii erau banul, hatmanul, vornicul, logofătul etc.

Oastea ţărilor române era formată în secolele XIV-XVI din cetele boierilor şi cele conduse de slujitorii domnului şi, respectiv, din ţărănimea liberă, care formau oastea cea mare.

Începând din secolul al XVI-lea, locul oştilor de ţară îl iau armatele alcătuite din lefegii, mercenari.

ACŢIUNI DIPLOMATICE ŞI MILITARE: Secolul al XIV-lea - Mircea cel Bătrân - Bătălia de la Rovine din 1394. Îl înfrânge pe Baiazid, dar este nevoit să se retragă în Transilvania. În urmă luptei de la Rovine s-a semnat Tratatul de la Braşov în anul 1295 între Mircea cel Bătrân şi Sigismund I de Luxemburg, rege al Ungariei.

Secolul al XV-lea: lupta de la Vaslui, încheiată cu victoria lui Ştefan cel Mare. În urmă acestei lupte, Ştefan cel Mare a trimis o scrisoare circulară către principii creştini ai Europei, iar că urmare a acestei scrisori Ştefan a semnat Tratatul de alianţa cu Matei Corvin, regele Ungariei în anul 1475.

Secolul al XVI-lea: aderarea lui Mihai Viteazul la Liga Sfânta în anul 1594, apoi fiin semnat tratatul de alianţa cu Sigismund Bathory, voievodul Transilvaniei, la Albă Iulia în anul 1595.    Lupta de la Călugăreni din august 1595, terminată cu victoria lui Mihai Viteazul.

Secolul al XVIII-lea: Se încheie Tratatul de la Lutk între ţarul Petru I al Rusiei şi Dimitrie Cantemir, domnul Moldovei. Că urmare a acestui tratat de alianţa s-a desfăşurat Bătălia de la Stănileşti, încheiată cu victoria turcilor, refugierea lui Dimitrie Cantemir în Rusia şi instaurarea regimului fanariot în Moldova. 

Aceasta este o idee de rezolvare e eseului pentru balaureatul la istorie despre Instituțiile centrale din spațiul românesc în secolele XIV-XVIII.